Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 19.02.2006
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Daniela Dumitrescu, Eugen Ciufu
Titlul articolului: Ancheta - Autonomia Mafiei verzi in Tinutul Secuiesc
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-special/ancheta-autonomia-mafiei-verzi-in-tinutul-secuiesc-27435.html


Activitatea mafiei lemnului din bazi-nul Gheorghieni este oglinda fidela a unui fenomen scapat de sub con-trol la nivel national. Protectoratul acestei mafii este prea puternic pentru ca autoritatile Statului sa poata face ceva, desi exista probe de netagaduit impotriva capilor.

Geneza" - La inceput au fost doborarile de vant, apoi au venit ei

In mod normal, in secuime, mai mult de jumatate din populatie ar trebui sa traiasca de pe urma lemnului. Numai ca, in loc sa isi poata asigura traiul de zi cu zi de pe urma padurilor mostenite din mosi-stramosi, oamenii au fost adusi la sapa de lemn de mafia care guverneaza si huzureste de peste un deceniu. Astazi vom arata cum si cand s-au pus bazele acestei mafii.

Desi cele ce vor fi prezentate au la baza rechizitorii, rapoarte de cercetare si urmarire penala si note de constatare ale unor autoritati competente, timp de zece ani nimeni nu a suportat rigorile legii. Din documentarea jurnalistica la fata locului, respectiv in Bazinul Gheorghieni, judetul Harghita, reiese clar ca organizatia mafiota care guverneaza regiunea a luat nastere in contextul anilor 1995-1996, cand s-au inregistrat doborari de arbori in volum de aproximativ 6 milioane de metri cubi. A fost momentul de care s-a profitat pentru ca in acte sa se raporteze doborari in volum de doar 3 milioane metri cubi, restul, de 3 milioane de metri cubi, nedeclarati, intrand in buzunarele celor care au pus bazele mafiei actuale: silvicultori, procurori, politicieni, afaceristi, comisari financiari si alti reprezentanti ai statului. Trebuie sa mentionam ca lipsa de experienta, la acea data, a initiatorilor acestei organizatii infractionale de temut s-a soldat cu unele dosare de cercetare si urmarire penala. Jurnalul National a intrat in posesia unor documente care arata mecanismul acestei mafii si implicatiile la nivel inalt.

FAMILIA. In documentele care atesta jaful declansat inca din perioada anilor ’95-’96 se regasec si firmele capilor silviculturii harghitene. Nevestele si copiii acestora erau asociati in firme-capusa, prin care sugeau cu nemiluita bani de la Directia Silvica Harghita. Este vorba despre un sistem paralel, firmele respective avand un obiect de activitate identic cu organismul Regiei Nationale a Padurilor: exploatarea forestiera, fabricarea altor produse din lemn, intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii, prelucrarea bruta a lemnului, impregnarea lemnului, dar si economia vanatului. Pentru "merite deosebite", unul dintre acesti indivizi a fost chiar promovat, fiind numit director adjunct al Regiei Nationale a Padurilor in 1997. Exista persoane care ar putea confirma faptul ca un parlamentar din secuime ar fi insistat cu convingere pentru aceasta numire. A fost suficient sa fie numit individul in speta, pentru ca la nivel inalt sa se formeze un puternic grup de interese si de influenta. Rapid s-au creat ramificatiile in teritoriu. Degeaba politia si alte institutii abilitate au probat activitatea infractionala a acestora. Era prea tarziu! Plaga se intinsese prea mult. Procurori, care si astazi sunt considerati a fi in slujba Mafiei lemnului, deja nu mai au frica de nimeni. Nu contau expertizele judiciare, declaratiile unor martori, documentele contabile, probele gasite la fata locului si multe altele. Isi bateau joc de toata lumea, "spalandu-i" pe infractori si dispunand neinceperea urmaririi penale (NUP). Astazi, motivele invocate de acesti procurori pentru NUP-urile respective ar parea amuzante chiar si pentru studentii in Drept din anii terminali. Singurul rezultat notabil al organelor statului a constat in demiterea unuia dintre acesti indivizi plantati in Regia Nationala a Padurilor. Ce-i drept, rezultatul nu a avut nici un efect. Toti cei care au pus bazele acestui fenomen sunt si astazi bine mersi, putrezi de bogati si inca activi ca oameni de afaceri. Inca mai incearca si chiar reusesc sa mai tapeze statul de bani. Daca procurorii Departamentului Anticoruptie vor fi vreodata interesati de aceste dosare, le punem la dispozitie documente si numele unor persoane care au cunoscut fenomenul din interior. Martorii respectivi promit ca incalca Omerta numai cu conditia sa li se garanteze faptul ca se va face ceva pentru pedepsirea mafiei.

FURTUL PADURILOR. Secuimea a devenit patria gaterelor. Unele dintre acestea sunt legale, altele nu. Sunt atat de multe, incat numarul lor este mult prea mare raportat la cotele de taiere alocate anual judetului Harghita. Cu toate acestea, ele lucreaza la capacitate maxima, defrisarile ilegale fiind un fenomen scapat de sub control.

Specialistii spun ca in ultimii zece ani s-au defrisat paduri care ar fi trebuit sa cada prada drujbelor in anii 2040. Ecosistemul este grav afectat, dar asta inca nu intereseaza pe nimeni. Firesc, la noi este nevoie de o tragedie pentru ca autoritatile sa ia masuri in acest sens. Revenind la evolutia fenomenului infractional, trebuie spus ca Mafia lemnului se adapteaza oricarei situatii. Pentru ca, o data cu demararea procesului de retrocedare a padurilor, de la stat nu se mai putea fura cu sutele de miliarde, Mafia lemnului a luat in vizor proprietarul privat, caruia ii defriseaza padurea cu "acte in regula", fara ca acesta sa stie. Oamenii sunt prea saraci si fara stiinta de birocratie ca sa se poata lupta cu mafiotii in instante deja cumparate. Vin plangand, cu memorii si petitii pe la diferite autoritati, fara ca cineva sa-i asculte. Mecanismul defrisarilor de paduri private este unul complex. La aceste operatiuni isi dau din plin concursul si consiliile locale. Mafia a exploatat mai intai lacunele legilor de improprietarire, pentru a putea exploata masiv padurile. Pentru acoperire, mafia a infiintat asociatii private de proprietari, asociatii in care oamenii deveneau membri fara sa stie. Ei "semnau" contracte prin care erau de acord ca asociatiile mafiote sa le administreze padurea. Etapa finala era defrisarea cu consimtamantul asociatiei respective. Astfel de aspecte sunt semnalate intr-o nota de constatare intocmita de comisari ai Garzii Financiare Arad. De ce din Arad? Pentru ca, la vremea respectiva, unii comisari financiari harghiteni erau compromisi. Unii dintre ei chiar au fost condamnati, dar in alte dosare penale. Asa se face ca insusi comisarul general al Garzii Financiare a dispus un control in Harghita, care sa fie efectuat de comisari aradeni. Jurnalul National a intrat in posesia acestei note, intocmita la sfarsitul anului 2003. Desi cele descoperite de comisarii Garzii Financiare sunt de o gravitate extrema, pana in momentul de fata nici un cap al mafiei nu a raspuns in fata legii. Dimpotriva, in plan local (Gheorghieni - Miercurea Ciuc - Targu-Mures), ei au obtinut chiar NUP-uri in unele dosare.

FURTURI LEGALE. Majoritatea padurilor din zona au fost cumparate de mafioti prin diferite tertipuri. Profitand de faptul ca legea prevede amenzi de la 10 la 30 de milioane de lei pentru proprietarii de padure care taie arbori fara aprobarea directiilor sau ocoalelor silvice, mafiotii au dobandit paduri printr-o forma de santaj. Mecanismul este simplu. Hotii sunt trimisi sa defriseze padurile proprietarilor, pentru ca a doua zi acestia din urma sa afle ca sunt pasibili unor amenzi de pana la 30 de milioane de lei si ca, mai mult, va trebui sa suporte si cheltuielile de regenerare a padurii. Cu alte cuvinte, proprietarii se trezesc si cu padurea taiata, si cu banii luati. Solutia vine de la mafie. Proprietarilor li se propune sa-si vanda padurile ca sa nu pateasca nenorociri de genul celor prezentate. Mai mult, li se da de inteles ca nu li se va marca padurea, refuzandu-li-se chiar efectuarea unor controale de fond. Padurile sunt cumparate astfel la preturi de nimic, in baza unor contracte "de mana", intrucat majoritatea proprietarilor nu au dobandit inca titlurile de proprietate. Padurile astfel "vandute" cad prada drujbelor cumparatorilor. In Nota de constatare a Garzii Financiare Arad, situatia este explicit prezentata: "Incepand cu anul 1991, respectiv cu data reala punerilor in posesie (chiar daca nu au existat titluri de proprietate emise), au existat doua categorii de proprietari care si-au materializat diferit modul de administrare a padurii. Pe de o parte, au existat proprietarii de drept, al caror interes a fost protejarea si exploatarea padurii conform prevederilor legale, beneficiind de uzufructul legal oferit de exploatarea rationala a padurilor, iar de cealalta parte, cei care au devenit proprietari de fapt prin incalcarea legii cu privire la exploatarea dreptului de proprietate, al caror unic scop a fost si este exploatarea padurii in orice conditii, pana la defrisarea ei definitiva, intrucat, legal, nu pot deveni proprietari de drept". Este cazul padurii din zona Alsoerdo, unde s-a ajuns in situatia "ca in prezent sa nu se stie care sunt adevaratii proprietari si cine a exploatat si exploateaza cu adevarat aceasta suprafata, constituita din 460 de hectare de padure, existand indicii ca peste 70% din aceasta suprafata este in posesia unor persoane care nu detin documente legale de proprietate".

ASOCIATII-FANTOMA. Toti proprietarii care au cumparat paduri prin contracte neautentificate aveau nevoie de o forma mascata de a ascunde proprietatea.

S-au organizat in asa-zise asociatii de proprietari de paduri. Exemple elocvente sunt asociatiile "Lazarea" si "10 brazi", asociatii nonprofit, fara scop lucrativ si nepatrimoniale. Asta pe hartie. In realitate… s-a constatat ca, desi nu toti proprietarii de paduri au devenit membri ai acestor asociatii, "prin trafic de influenta si presiuni facute asupra organelor silvice, incheie un contract cu Directia Silvica Harghita, privind administrarea aproape a intregii suprafete de padure retrocedata, respectiv 350 de hectare de teren impadurit, erijandu-se in reprezentarea tuturor proprietarilor de paduri din comuna Lazarea, desi nu fusesera imputerniciti in acest sens de toti proprietarii de paduri", se arata in Nota de constatare a Garzii Financiare Arad. Mai trebuie mentionat si faptul ca asociatiile respective insumau la vremea respectiva 480 de membri, numarul proprietarilor din padurea Lazarea fiind de… 2.765.

DEFRISARI "NONPROFIT". Nici macar contractul incheiat, cum-necum, intre Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea si Directia Silvica Harghita nu a fost semnat conform legii, nefiind autentificat. Motivul? Asociatia respectiva nu putea demonstra in fata notarului ca este proprietara de padure si nu putea face dovada ca poate reprezenta legal toti proprietarii (2.765, din care doar 480 erau membri) de paduri din comuna Lazarea. In ceea ce priveste statutul de asociatie nonprofit sau fara scop lucrativ, asa cum am mai spus, acesta era doar pe hartie. In fine, paravanul fiind creat, afacerile "nonprofit" derulate se ridicau la miliarde si miliarde de lei. Intr-un singur caz, comisarii financiari au descoperit cum Ocolul Silvic Gheorghieni, dintr-un foc, ar fi "eliberat nelegal autorizatie de exploatare pentru suprafata de 21 de hectare pentru Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea", desi padurea nu apartinea acestei asociatii, cum mentioneaza chiar Garda Financiara. Dar, raportat la miile de hectare defrisate ilegal, o suprafata de 21 de hectare nu mai insemna nimic…

LUPUL TANAR AL POLITICII SI AL AFACERILOR. In ceea ce priveste exploatarea, un rol esential l-a avut Ocolul Silvic Gheorghieni, condus la acea vreme de controversatul inginer Meles Elod, subiect in mai multe dosare de cercetare si urmarire penala, soldate, evident, cu NUP-uri locale. In zona, individul este de temut, fiind considerat intangibil, datorita protectiei politice de care s-ar bucura. Legenda intangibilitatii sale este intretinuta si de faptul ca a fost "extras" din toate dosarele pe care i le-au intocmit organele de ancheta (Politia, Garda Financiara si Garda de Mediu). Interesant este profilul pe care i l-au facut comisarii financiari in Nota preliminara de control, in cazul "operatiunilor" de ajutorare a sinistratilor carora le-au fost doborate de furtuni 100 de hectare de paduri, din Lazarea, in august 2003. Citam: "Incalcand prevederile legale in materie (…), dovedind o graba suspecta si o dorinta inexplicabila de a ajuta proprietarii de paduri din zona calamitata, Meles Elod, seful Ocolului Silvic Gheorghieni, a intocmit intr-un timp-record (fizic imposibil) Actele de Punere in Valoare (APV) pentru partidele care au fost doborate de vant (desi nu au existat cereri oficiale din partea proprietarilor de paduri), fara a respecta prevederile legale in materie, respectiv delimitarea zonei afectate, marcarea arborilor ce nu au fost doborati de vant, inventarierea masei lemnoase doborate, ce urma a fi exploatata, si a celei ramase pe picior ce urma a fi exploatata, avizarea si aprobarea APV-urilor de conducerea Directiei etc. (…). APV-urile au fost intocmite in birou, personal, de seful de Ocol (fara a fi vizate de organele superioare, asa cum prevad normele silvice legale), pe baza amenajamentelor silvice, ale caror date nu au mai fost reactualizate de multi ani (…). Acest fapt a determinat subevaluarea masei lemnoase doborate de furtuna cu mii de metri cubi si a creat, asftel, conditiile exploatarii nelegale a cantitatii suplimentare de masa lemnoasa neinventariata. S-a dovedit, astfel, subitul interes al sefului de Ocol in ajutorarea proprietarilor de paduri. Graba cu care a intocmit Actele de Punere in Valoare s-a datorat lacomiei, respectiv dorintei de a asigura posibilitatea sustragerii a cat mai multa masa lemnoasa fara forme legale". Acelasi Meles Elod este acuzat, in speta respectiva, pentru modul haotic in care s-a exploatat masa lemnoasa din zona calamitata. "O alta neregula grava (…) a fost acordarea de catre seful Ocolului Silvic Gheorghieni a autorizatiilor de exploatare unor fundatii nonprofit: Asociatia proprietarilor de paduri "Lazarea" si "10 brazi", desi aceste asociatii nu indeplineau conditiile legale in acest sens, respectiv nu detineau atestate de exploatare si nu aveau prevazut in obiectul de activitate exploatarea masei lemnoase. Elod a incercat sa-si consolideze si mai mult "imunitatea" in fata legii prin dobandirea calitatii de parlamentar, fiind sustinut de UDMR. In ciuda investitiilor in acest scop, Elod a pierdut in campania de prealegeri, perceptia electoratului fiind una negativa.

MECANISM
"Cu rganizarea facuta de seful Ocolului Silvic Gheorghieni, fara sa dispuna a se urmari provenienta materialului lemnos pe fiecare proprietar si cu concursul Directiei Silvice Harghita, care a pus la dispozitie personal silvic de la mai multe ocoale, se eliberau documente de provenienta in vederea transportului materialului lemnos, documente ce purtau stampila Ocolului Silvic Gheorghieni. Aceste documente se eliberau la solicitarea reprezentantilor agentilor economici din diverse zone ale tarii, fara sa precizeze numele agentului economic si adresa acestuia"
Raportul Garzii Nationale
de Mediu, din noiembrie 2003

FANTOME
"Prin trafic de influenta si presiuni facute asupra organelor silvice, asociatiile proprietarilor de padure «Lazarea» si «10 brazi» incheie un contract cu Directia Silvica Harghita, privind administrarea aproape a intregii suprafete de padure retrocedata, respectiv 350 de hectare de teren impadurit, erijandu-se in reprezentarea tuturor proprietarilor de paduri din comuna Lazarea, desi nu fusesera imputernicitIi in acest sens de toti proprietarii de paduri"
Nota de control intocmita de comisarii
Garzii Financiare Arad, din octombrie 2003

INCENDII SALVATOARE

URME. Flacarile sterg marcajele defrisarilor ilegale

Padurile din jurul localitatii Gheorghieni sunt cele mai bine cotate de Mafia lemnului, intrucat acestea sunt accesibile, prin prisma transportului si a exploatarii. Padurile respective au acces la drumuri forestiere si judetene, astfel incat transportul bustenilor este mai facil si mai putin costisitor. Din aceste motive defrisarile ilegale au fost masive. Este cazul parcelelor 209 si 210, care au fost "atacate" in toamna anului 2000. Desi Legea nr. 1/2000 prevede clar ca organele silvice sunt obligate sa asigure paza si administrarea padurilor pana cand acestea vor fi retrocedate, silvicultorii locali au interpretat legea in favoarea jafului, sustinand ca retrocedarile s-au facut in baza Legii nr. 18/1991, cand proprietarilor nu li s-a retrocedat decat 1 hectar de padure. In acest fel, silvicultorii, mana-n-mana cu consiliile locale, se spalau pe maini extrem de avantajos. Hotii erau trimisi exact la padurile care urmau sa fie retroce- date in totalitate proprietarilor de drept. Adica se fura de pe viitoarea proprietate a oamenilor, stiind ca acestia nu au puterea necesara de a dovedi faptul ca padurile lor au cazut prada mafiei. Ciudat, s-a intamplat ca urmele jafului sa fie sterse de incendii. Un astfel de incendiu dubios a izbucnit tam-nisam in vara anului 2003, cand au ars doar cioturile arborilor marcati si defrisati. Evident, incendiu are si pana in ziua de azi autor necunoscut. Se pare ca nici natura nu mai tine cu bietii secui...

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.